Liprachjolu par ispiigà a pulinumìa à tutti.

Emu rializatu un liprachjolu chì difinisci a lingua corsa com’è una lingua pulinòmica, veni à dì una lingua cù un sistema par discrìvala è par tracsrìvala chì pidda in contu è rispetta i diffarenti variità chì a cumpònini. Cuncettu sviluppatu da u suciulinguistu Jean-Baptiste Marcellesi, prima par discriva a lingua corsa, po prestu presu par mudellu è giniralizatu. Cuncettu cunnisciutu da l’univarsitarii è altri sapiintoni, ma pocu è micca da l’aienti in carrughju. Tandu emu vulsutu dimucratizallu par aiutà l’aienti à capì meddu com’edda viaghjaia a lingua corsa è par chì inghjunu riiscissi à assucià una cumuna pricisa à una variità pricisa di corsu.

Incuragimu l’aienti à mantena una cuirenza trà a so manera di parlà è u tarritoriu ‘nd’eddi càmpani o d’indu’ si rivindichèghjani. Intantu hè sicura chì l’affari ùn hè cussì fàciuli à rializà quand’eddu si manca a cunniscenza.

Tandu, u liprachjolu ch’emu rializatu l’emu cuncipitu par ch’eddu sighi u più pràticu pussìbuli è di solu 8 pàcini par offra prestu è cù una sèmplicia uchjata unu insembu di cunniscenzi.

Emu a vodda di fà di ‘ssu liprachjolu una rifarenza. È puri, un buleghju di i parlà hè pò essa una ivuluzioni ch’ùn si pò parà, ma omancu s’eddi a fàcini l’aienti, ùn sarà micca parchì li màncani infurmazioni… è forsa un iquilìbriu più maiori si farà d’un parlà à l’altru, senza chì unu piddessi di troppu a suprana.

Intantu, cù u liprachjolu ch’è no vi prupunimu bramemu solu di dà ribombu à a sprissioni pupulara, chì si senti tantu è più quandu eddu si parlà di lingua corsa è di i so variità : “Divarsità faci ricchezza”….

Sfuglitteti u liprachjolu