Cù i difindori di l’altri lingui minurati.

“PARLEMU CORSU !” hè liatu à i difindidori di l’altri lingui minuritarii è sopra à tuttu minurati.

Avemu rializatu travadda è azzioni cumuni.

Semu più particularamenti in leia cù a “piattaforma rivindicativa” chì adunisci i riprisintanti di i lingui minuritarii di Francia è cun eddi semu intigrati à ELEN (reta aurupea par l’igualità di i lingui o European Language Equality Network in inglesu). In Parici o in Bruxelles, passendu par Edinburgh, “PARLEMU CORSU !” cerca à difenda a càusa di a lingua corsa, à traversu un travaddu di lobbying. Si tratta di travaddà i cuscenzi, pugnendu di fà crescia sempri di più u nùmaru di i parlamintarii à favori di i lingui minurati.

“PARLEMU CORSU!” hà dinò participatu à l’ilaburazioni di un prutucollu iniziatu da i baschi. Tandu u Cullittivu hà arricchitu i so 16 dumandi duvintati 32 pruposti imbulighjati à mezu à i 185 misuri ritinuti è fatti da i 46 paesa è rigioni cù una lingua minacciata o micca ricunnisciuta. Tutti si sò ritrovi di dicembri 2016 à u Paesu Bascu in San Sibastianu (inveci chì ‘ssa cità era capitali culturali aurupea) par signà ‘ssu prutucollu chì sarà un arnesi in manu à sperti di u drittu intirnaziunali par ch’eddi si ni sirvìssini par circà di difenda i lingui minuritarii. ‘Ssu prutucollu pà a garanzìa di i dritti linguìstichi, s’appoghja à nantu à a dichjarazioni di Barcilona (di u 1992) chì dighjà parlaia di rispettu di i dritti linguìstichi.