1. Francà una tappa !

Ricchi d’una spirienza di 17 anni, vulemu francà una tappa è andà al di là d’azzioni chì mòsciani l’asempiu, al di là d’azzioni chì scètani i cuscenzi. Oramai, vulemu fà azzioni più pirenni ch’ani da pirmetta una irrigazioni di a sucità di modu cuntìnuu…

Tandu, si tratta par no di metta in òpara prugetta à u sirviziu d’un pianu sucitali.

10 i prugetta ch’è no avemu cuncipitu. Tòccani u mezu iducativu, u mezu artigianali, i ziteddi, i maiori, a tradizioni (i fieri) è a mudarnità (internet)…

6 sò dighjà in anda ; l’altri abbisògnani di più tempu è di più meza par essa cuncritizati. Frà altru, cuntemu à nantu à a rializazioni di a quattrèsima idizioni di “a Currilingua” par prugrissà in u sensu.

Tutti ‘ssi prugetta sò cundutti à crescia è à tuccà millai di parsoni cù una visibilità maiori… Hè sicura chì ‘ssa nova andatura ùn firmarà micca senza cunsiquenzi à nantu à a sucità. Participeghja à una dinàmica intratinuta d’altrondi da a corsa sulidaria, “a Currilingua”chì faci participà dighjà tutti i sittori di a sucità. ‘Ssa corsa chjamata à crescia ancu edda, offri pirspittivi giganti par accodda solda ma subbra à tuttu par fidirà tuttu un pòpulu (in Còrsica è for’ di Còrsica) !

Ùn ci piattemu a rialità : a noscia lingua hè in gattiva saluta. Ma agì si pò sempri. À cantu à “PARLEMU CORSU !” l’iniziativi individuali o assuciativi ùn màncani micca d’altrondi. Ci voli à riescia oramai à avè un accostu più glubali.

Di sicuru, unu statutu di Cuufficialità ferma nicissariu par valurizà a lingua è par uttena meza cunsidarèvuli à u sirviziu d’una pulìtica ambiziosa, binifiziendu d’un appoghju ghjurìdicu.

Intantu, ci tocca à intarvena circhendu d’uttimizà i nosci azzioni par cunturrà u prublema di mancanza d’unu statutu sòlidu è par appruntà u tarrenu pà u ghjornu ch’è no strapparemu ‘ssu statutu.

Tandu, spicèmuci di metta in òpara i prugetta ch’è no prupunimu, chì d’altrondi, ni semu cunvinti, ni chjamarani d’altri !

         2. I 10 prugetta

 

1 Rubbutiscola= attella di rubbòtica è d’immirsioni in lingua corsa à u cullegiu.

Pùblicu toccu : sculari di i cullegia (da 5 à 10 sculari par attella).

Intaressu :

– fà aduprà u corsu in un quatru inabituali.

– valurizà a lingua parchì assuciata à a mudarnità.

Pirspittivi :

– accrescia u nùmaru di i participanti.

– accrescia u nùmaru di i cullegia (32, pò fà 320 sculari)

– allargà à i scoli (254) è à i licea (15), veni à dì 2690 sculari tocchi…

– fà risplenda a lingua corsa à l’uccasioni di cumpitizioni (in Còrsica è ancu for’ di Còrsica).

 

2 Nutr’IA= crià una risorsa par “nutrì”, “dà à manghjà”, à i intilligenzi artificiali è à l’algurìtimi di traduzzioni à parta da:

– traduzzioni da u francesu (è d’altri lingui) à u corsu (suttanacciu è supranacciu) partendu da sita internet (Wikipedia è d’altri).

– traduzzioni da u corsu (suttanacciu è supranacciu) à u francesu (è d’altri lingui) partendu da òpari corsi o d’artìcula varii, lìbari di drittu.

Pùblicu toccu : millai d’internàuti di Còrsica è d’altrò, chì vòlini cuminicà in lingua corsa par vìa di u scrittu.

Intaressu :

– metta à dispusizioni risorsi ch’ani da pirmetta à una IA d’imparà à cuminicà in lingua corsa è à un situ di traduzzioni d’arricchì i so cunniscenzi.

– offra à l’aienti un arnesu di cuminicazioni in corsu, chì pò facilità a imparera d’a lingua è dimucratizà u so usu in i discursati à u scrittu è forsa ancu à l’urali.

– valurizà u statutu di a lingua corsa chì si ritrova à paru à lingui sparti à nantu à a Tarra.

Pirspittivi :

– accrescia sempri di più u fondu di i scritti tradutti è prupona sempri di più lingui di traduzzioni par multiplicà u nùmaru d’intirlucutori chì fàcini usu di u corsu.

– fà prufittà u situ Nutr’IA di u sviluppu futuru di i capacità di a intilligenza artificiali (ricunniscenza visuali d’unu scrittu è cuminicazioni vucali).

 

 

 

 

 

 

3 Idial’mondu= mondu virtuali ritrattatu è indu’ tuttu sarìa in lingua corsa à u niveddu omancu di a scrittura. Tandu à u mìnimu prupona un paesu, un centru villa, un carrughju impurtanti, un portu, un airuportu, un locu d’attività spurtivi… cù i cumercia è i so intiriori cursizati.

Pùblicu toccu : millai d’internàuti.

Intaressu :

– dimustrà chì u corsu pò essa visìbuli in inghji locu.

– mutivà l’astituzioni è i cumircianti par giniralizà  da veru una signalètica riali in corsu.

Pirspittivi :

– accrescia u nùmaru di i loca cù una signalètica corsa.

– pirmetta à clienti di cumircià in ligna à traversu a signalètica corsa di u situ Idial’mondu.

– arricchì i loca d’a prisenza d’ulugramma chì poni aghjustà a parola à u scrittu è sviluppà un metaversu.

– passà da u virtuali à u riali.

 

4 Chì si faci ?= fà un situ è una appiigazioni (sottu à forma d’un àrburi cù i so branchi à visticà) chì prisèntani u censu di tuttu ciò si faci in lingua corsa (nutiziali, lipra, canzoni, furmazioni, ropa pà i ziteddi, sita internet…).

Pùblicu toccu : millai d’internàuti chì poni essa tocchi in u mondu sanu.

Intaressu :

– falicità l’accessu à tuttu ciò chì si faci in lingua corsa.

– mutivà à tuttu inghjunu par imparà, praticà è fà…

Pirspittivi : arricchì sempri di più u cuntinutu purtendu sempri di più ditaglia.

 

 

5 Fieralingua= cursizà una fiera (animazioni micrò, dibbàtiti, intròitu, signalètica, ghjoca, attella, affissa, cuminicazioni, reti…).

Pùblicu toccu : millai di parsoni chì visìtani i fieri corsi.

Intaressu :

– fà senta è fà veda u corsu à millai di parsoni à tempu.

– trasmetta u sìntimu chì oramai u corsu si sparghji di più in più.

Pirspittivi : da a fidirazioni di i fieri allargà à tutti i fieri po à i marcata, i fistivali è altri ivinimenta o aduniti.

 

 

6 Furmànima= furmà l’animatori di i fieri ; po i speaker di sporru ; po i DJ… tutti l’animatori d’ivinimenta.

Pùblicu toccu : parsoni cundutti à parlà in pùblicu (dicini di parsoni).

Intaressu : fà senta u corsu à millai di parsoni à tempu.

Pirspittivi : furmà sempri di più parsoni allarghendu i duminia tocchi (altri fieri for’ di a fidirazioni, marcata di i pruduttori, fistivali, ivinimenta cumirciali o spurtivi… in Còrsica è in altrò cù l’amicali corsi).

 

7 Furmalonga

= furmazioni di 3 mesa (parfizziunamentu) o di  6 mesa (imparera) cù 6 ori di corsu à ghjornu (par aienti senza travaddu, studianti, parsoni à a ritirata o par impiigati chì binifizèghjani d’un tempu di furmazioni).

Pùblicu toccu : dicini di parsoni à principiu.

Intaressu :

– pruducia cursòfuni (di niveddu B1 à B2).

– cuntribuì à una dinàmica ginirali di riacquistu di u corsu in a pràtica cutidiana.

Pirspittivi : accrescia u nùmaru di i praticanti sviluppendu ‘ssa furmazioni.

 

8 In CIMA= Centru in Immirsioni pà i MAiori. Si tratta d’una struttura isulata chì pirmetti l’alloghju cù un parsunali cursòfunu. Ci sarani fatti corsi tradiziunali, intarvinzioni d’artigiani… è surtiti di tarrenu par iscuntrà aienti chì pàrlani corsu.

Pùblicu toccu : parsoni maiori varii.

Intaressu : sviluppà a pràtica di u corsu à u cutidianu ammiddurendu i capacità di i parsoni accolti.

Pirspittivi :

– accrescia u nùmaru di i parsoni accolti.

– rializà un sicondu centru (vighjendu à un iquilìbriu Pumonti è Cismonti).

 

9 Pulinumìa

 

= liprettu par illustrà i diffarenti parlà di Còrsica è fà capì indu’ sò i so lìmiti drentu à l’ìsula.

Pùblicu toccu : i parsunali è i visitadori d’amministrazioni è cullittività, furmatori è insignanti, unipochi di clienti di certi cumercia è i passiunati di lingua (dicini di millai di parsoni).

Intaressu :

– dimucratizà una cunniscenza sapienta à unu nùmaru maiori di parsoni.

– cuntribuì à u mantinimentu d’una divarsità di parlà.

Pirspittivi :

– accrescia u nùmaru d’asimplaria par tuccà ancu di più aienti.

– fà di ‘ssu liprettu una rifarenza chì aiuta da veru à tutti pà u rispettu di a pulinumìa.

 

Cù tutti i prugetta sò tocchi i ghjòvani è l’anziani, passiunati di lingua è ancu l’altri, par vìa d’internet o in carrughju… Si tratta d’un accostu sucitali, rinfurzatu da a Currilingua :

 

 

10 a Currilingua

 

= corsa sulidaria indu’ si compra u chilòmitru par pudè participacci (è aiutà à u finanzamentu di prugetta in lingua corsa).

Pùblicu toccu : da i cumpradori à i curridori, passendu pà i sustinidori è i binèvuli, sò tocchi par avà 700 parsoni di modu direttu. Par vìa di i media parechji millai.

Intaressu :

– accoda solda à favori di prugetta pà a lingua corsa.

– impignà a sucità isulana pà a prumuzioni di l’usu di a lingua corsa.

– crià una dinàmica pusitiva intornu à l’usu di a lingua corsa.

Pirspittivi :

– accrescia u parcorsu (da 100 chilòmitra ghjunghja à più di 1000, po aghjustà i corsi di fora in u mondu sanu par fa viaghjà u tistimoniu parechji mesa è à nantu à millai di chilòmitra).

– divarsificà i provi spurtivi (à a corsa à pedi aghjustà u cavaddu, a bissicletta è a vela).

– dà di più in più impurtenza à u spittàculu finali.

– impignà sempri di più aienti.

– accodda sempri di più solda.

– finì par sinsisibilizà è impignà tuttu u pòpulu corsu.

 

Rializà ‘ssi 10 prugetta hè par no primurdiali. Cuntemu tandu di renda contu di a so ivuluzioni par vìa di cunfarenzi spicìfichi à inghjunu di ‘ssi prugetta.

 Tutti ‘ssi prugetta cuncèrnani millai è millai d’aienti ; tutti pirmèttini d’offra una riali visibilità à a lingua è, a spiremu, tutti ani da participà à sviluppà una dinàmica pusitiva.

 

DA RITENA DINÒ : u Cullittivu “PARLEMU CORSU !” sarà riprisintatu à traversu u so prisidenti, sceltu da a CdC com’è una parsunalità, impignata pà u so paesu è una càusa (a difesa d’a lingua corsa), par purtà a Fiara Ulìmpica.

Semu fieri di ‘ssa scelta, parchì ricunnosci u nosciu travaddu è parchì semu cuscenti di participà à una ivinimenti di statura mundiali cù valori di rispettu ch’è no spartimu ancu no !