21/08/19 : Leia cù riprisintanti di i lingui minuritarii, in Hendaye à u Paesu Bascu, pà a contra addunita à u G7.
21/08/19 : u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! » intarveni in diretta, par visiucunfarenza, à a Contra Adunita à u G7, in Hendaye à u Paesu Bascu.
Si tratta di tistimunià di a cullaburazioni d’una trintina di cumunità in Auropa sana, à a ridazzioni di un Prutucollu pà a Garanzìa di i Dritti Linguìstichi.
Sò più di 100 associa o Cullittiva chì riprisèntani a sucità civili chì ci ani participatu in u 2016. U Cullittivu « PARLEMU CORSU ! » avìa tandu sottumissu 32 misuri intigrati o rimanighjati in u ducumentu finali chì conta 185 misuri.
Sustinutu da unu scagnu di sperti ghjurìdichi è in suciulinguìstica di rinòmina intirnaziunali, ‘ssu Prutucollu hè un arnesi par difenda u drittu di i lingui minurizati di pettu à l’istanzi aurupei o mundiali.
Oramai, tocca à no tutti, pòpuli d’Auropa, à fallu valè !
Intarvinanti pà u visiucunfarenza, com’è attori di u Prutucollu :
Haizpea Abrisketa (Paesu Bascu), Marcos Maceira Eiras (Galizzia), Micheli Leccia (Còrsica).
07/19 : “Parlemu Corsu !” in inghji locu.
« Parlemu Corsu ! » in inghji locu…
u 30 di luddu à nantu à TF1 par vìa di Tittò chì participaia à un ghjocu
21/06/19 : Prisenza à a Cunsulta Ginirali di i fieri in Corti.
CUNSULTA GENERALE DI E FIERE E DI I MERCATI DI L’ISULA DI CORSICA
2nda edizione – Universita di Corsica u 21 di Ghjunghju di u 2019
UFR Droit – Amphithéâtre Ettori & Salles 003 – 004
À mezu, Micheli Leccia par fà senta a boci di « Parlemu Corsu ! ».
01/06/19 : Ghjurnata “Parlà ghjè luttà !” in Portivechju.
CUMINICAZIONI
01/06/19 PORTIVECHJU 3 ori Anziana caserna di i spinghjifoca.
12 anni fà u Cullittivu si facìa cunnoscia cù i so « stondi corsi ». Dipoi, parechji associa o parsoni ani ripresu o sfruttatu à modu soiu ‘ssu cuncettu di mumentu in immirsioni.
Tandu emu cercu d’adunì tutti l’iniziativi in ‘ssu duminiu. Sò varii è sarani prisintati ‘ssu prima di ghjunghju.
Si tratta di :
- Metta in valori l’iniziativi chì sfrùttani à modu soiu u cuncettu d’immirsioni (spassighjati in muntagna, aduniti cù un tema di discursata, attella varii in corsu, imissioni radiò…).
- Dà a vodda à d’altri di fà.
- Intratena una dinàmica.
- Fà azzioni cuncreti (dopu à avè rivindicatu)
- Muscià chì i ghjòvani s’impègnani, micca solu rivindichendu… chì a sani eddi : « PARLÀ GHJÈ LUTTÀ ! »
‘N a Prifittura (com’è l’emu fatta u 23 di marzu), ma ancu ‘n i caffè, in uccasioni sulenna o infurmali… ‘n i paesa di l’internu o ancu ‘n una stazioni balniaria (com’è Portivechju)… in tutti i circunstenzi, u fattu stessu di parlà corsu… hè luttà !



01/04/19 : Chjami à manifistà (Isula morta è Patriotti).
CUMINICATU DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! » PÀ U 4 D’APRILI
In Còrsica, ci ritruvemu di pettu à unu Statu francesu ch’ùn voli senta i rivindicazioni purtati da u pòpulu corsu, frà altru, quiddi intornu à a lingua corsa. Ci ritruvemu di pettu à un veru muru d’intularenza chì nega u fattu dimucràticu. Hè par quissu ch’è no sustinimu tutti l’iniziativi (accolta, ghjurnata ìsula morta…), chì s’upònini à a ghjunta in l’ìsula u 4 d’aprili, di u Prisidenti francesu Macron…

CUMINICATU DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! » PÀ U 13 D’APRILI
U Cullittivu « PARLEMU CORSU ! » teni à ramintà ch’eddu hè una struttura chì si voli luntanu da una pulìtica partighjana. Intantu, tuttu firmendu fidu à ‘ssu principu, a situazioni campata in Còrsica ci cumanda à piddà pusizioni è à risponda di modu favurèvuli à a chjama à manifistà, u 13 d’aprili in Bastia, lampata da u Cumitatu « Patriotti ». Ci tocca à èssaci parchì hè un affari di drittu umanu è ùn si pò cuncipì chì prughjuneri par fatti pulìtichi, dopu à a so libarazioni, cuntinuèssini à essa sottumissi à amandi spripusitati è à u rìsicu d’essa dinò incarciarati ricusendu un prilivamentu ADN o ricusendu una scrizzioni à u FIJAIT (fisciè ghjudiziaru di l’autori di i malfatti tarruristi). Parchì assistimu à una svianza di u Statu francesu, chì veni à spusà un muvimentu aurupeu è ancu mundiali più largu, chì sempri rinforza i so prirugativi auturitarii, à discàpitu di i libartà individuali, di più in più ristrinti. Parchì ùn dupitemu di a intigrità di i corsi incriminati da a ghjustizia francesa è sapemu ch’eddi sò aienti sinceri primurosi ancu eddi di difenda, frà altru, a lingua corsa. Ci tocca à èssaci parchì semu in un cuntestu di cunfrontu cù u Statu chì ricusa u fattu dimucràticu è nega tutti i rivindicazioni ligìtimi di u pòpulu corsu, frà altru, quiddi intornu à a lingua corsa. U pòpulu corsu hà bisognu di paci par pudè mubilizà i so inirgìi è a so ghjuvantù à a custruzzioni d’una sucità imancipata è bislingua. Chì u Statu francesu sintissi ‘ssa chjama è ch’eddu piantessi u so accanimentu ghjudiziariu.

20/02/19 : Cunfarenza davanti à a Prifittura in Aiacciu : “LCC = Patrimoniu Mundiali, Micca Uzziunali !”
CUNFARENZA DI U CULLITTIVU « PARLEMU CORSU ! » Màrcuri u 20/02/19 davanti à a Prifittura in Aiacciu 11 ori è mezu di mani.
Cù u sustenu di :

è altri ghjòvani…
In l’iducazioni, l’ugittivu hè d’uttena :
- L’immirsioni tutali di i scoli primarii (da a scola materna à u CM2)
- U bislinguìsimu tutali in u sicundariu (da 6a à a Tarminali)
INTANTU
Vulemu pà a pròssima riintrata :
U CORSU UBLIGATORIU DA A 6a À A TARMINALI
Più pricisamenti dumandemu :
- Di giniralizà i 3 ori d’insignamentu di u corsu à tutti i scoli di u sicundariu (da a sièsima à a tarminali).
- D’intigrà ‘ssi 3 ori in u zòcculu cumunu privistu in a riforma di i licea (a lingua corsa ùn hè una lingua strangera, devi essa una disciplina fundamintali com’è l’hè u francesu).
- D’assicurà una cuntinuità di i filieri bislingui da a scola materna à a tarminali, par chì u pianu di giniralizazioni di u bislinguìsimu prugrammatu duvintessi una rialità.
- Di furmà i prufissori di l’altri disciplini chè u corsu à a lingua corsa, urganizendu una furmazioni drentu à i stabilimenta.
- Di stimà i cunniscenzi acquistati da i prufissori di l’altri disciplini par vìa d’una abilitazioni in dui anni (un annu di tiurìa è un annu di pràtica).
- D’urganizà un sèguitu di l’abilitati par aiutalli in a so tacca.
- Di dà un cuifficienti di pesu à a lingua corsa à u basciliè.
- Di mantena l’ufferta di u corsu è a pussibilità di passallu à u bascigliè, in l’Accademii altri chè a Còrsica (in Nizza, in Marseglia…) malgradu a riforma di u bascigliè.
- Di prugrammà a missa in piazza d’un cuncorsu ùnicu è bislinguu pà u primariu.
- D’urganizà ‘n i scoli primarii, una furmazioni à a lingua corsa pà tutti i parsunali, in più di i insignanti.
- Di rinfurzà i spirimintazioni immirsivi di u primariu in privisioni di a so giniralizazioni.
A ci dìcini i Nazioni Uniti :
« À traversu i lingui, l’aienti participèghjani, micca solu à a so stodia, à i so tradizioni, à a so mimoria, à maneri di pinsà è à sprissioni ùnichi, ma participèghjani ancu à un affari di primura : custruìscini u so avvena ».
« I lingui sò issinciali in i duminia di a prutizzioni di i dritti umani, par cunfurtà a paci è pà u sviluppu durèvuli, assicurendu a divarsità culturali è u diàlugu interculturali ».
« Par disgrazia, malgradu tamantu valori, i lingui di u mondu sanu cuntinuèghjani à sparì par parechji raghjoni. Mori sò lingui autòttuni. »
« Tandu, di pettu à ‘ssi minaci, a Cunsulta Ginirali di i Nazioni Uniti hà aduttatu una risuluzioni à nantu à i dritti di i pòpuli autòttuni, chì faci di l’annu 2019, l’ANNU INTIRNAZIUNALI DI I LINGUI AUTÒTTUNI ».
L’emu capita, l’idea hè di sinsibilizà i stata di u mondu sanu à u prìculu di sparizioni ch’eddi cunnòscini mori lingui in u mondu, par ch’eddi piddèssini misuri à favori di u spannamentu di ‘ssi lingui.
Or, u corsu faci parti di ’ssi lingui minacciati…
È u Statu francesu, chì conta di fà pà a lingua corsa, lingua autòttuna, lingua di u locu, lingua di a tarra di Còrsica, vechja di 2000 anni è più ?
| U corsu ancu eddu hè Patrimoniu Mundiali di l’Umanità !… |

Tandu comu hè pussìbuli chì un Patrimoniu Mundiali…
…firmessi insignatu cù unu statutu uzziunali ?!…
U corsu devi essa intigratu in u zòcculu cumunu d’insignamentu è cunsidaratu com’è una disciplina fundamintali !
FÈMULA FINITA CÙ L’UZZIONI !
Hè cussì chì tutti insembu è cun forza, briunemu :
LINGUA CORSA,
PATRIMONIU MUNDIALI, MA MICCA UZZIUNALI !
LCC
(Lingua è Cultura Corsa)


I ghjòvani corsi sò cù u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! »
I ghjòvani corsi fàcini parti di « PARLEMU CORSU ! »
U Cullittivu chì dipoi 12 anni hà fattu u tornu di l’ìsula, spassighjendu in i paesa è cità, par rializà azzioni cuncreti : cù i « stondi corsi » par riabittuà l’aienti à parlà di tuttu (di u so cutidianu, di u passatu, di i so passioni, di riligioni, di l’avvena…), in tutti i circunstenzi ; cù i vìsiti di i musea ; cù i vìsiti di i sita patrimunial ; ghjirandulendu in muntagna ; drentu à i manifistazioni spurtivi ; drentu à i fistivali ; drentu à i fieri ; cù cunfarenzi spicializati (da i mistieri tradiziunali à u mondu di a impresa ; da l’animali salvàtichi à a mùsica urbana ; da l’inirgìi novi à u transumanìsimu…) ; cù l’urganizazioni di dibàttiti ; cù a missa à dispusizioni di traduttori ; cù animazioni pà i chjuchi…
Hè cussì chì « PARLEMU CORSU ! » hà agitu da par eddu parchì da u Statu è da i puderi pùblichi ùn si pò aspittà tuttu. Tandu « PARLEMU CORSU ! » hà sappiutu suminà in parechji loca, muscendu l’asempiu è inghjinnendu iniziativi privati è varii daretu ad eddu.
Fà da par sè hè impurtanti ma dinò t’hà i so lìmiti è « PARLEMU CORSU ! » hà sappiutu dimustralla, fendu rializà à parechji chì u pòpulu solu dinò ùn pò fà tuttu è chì tandu rivindicà meza par isparghja a lingua era nicissariu.
FÀ è DUMANDÀ hè sempri stata a manera di funziunà di u Cullittivu, a so manera d’essa… Hè ciò chì n’hà fattu a so uriginalità. Uriginalità d’una struttura intratinuta dinò da a so manera di purtà a rivindicazioni, sempri culurita è fistiva : cuncerta giganti, catena umana o granìtula rivindicativa… tuttu firmendu ditarminati : bandaroli suspesi à u u tettu di u Ritturatu, linzola par copra l’ubiliscu di u Cunsigliu Dipartamintali daretu à i ringheri di a Prifittura…
A rivindicazioni « PARLEMU CORSU ! » l’hà ancu purtata cù i riprisintanti d’altri lingui minurati, in Brussela, in Parici o in Iscozza… L’hà purtata participendu à a cuncipitura d’un Prutucolu, arnesu ghjurìdicu pà a difesa di i lingui, iniziatu da i Baschi… L’hà purtata fendu trasmetta a so parola in l’instenzi di i Nazioni Uniti.
Oghji hè piddendu appoghju à nantu à a scelta di l’UNESCO di fà di l’annu 2019, l’annu di i lingui lucali, ch’è no rivindichemu.
Oghji, prufittendu di ‘ssa accolta, lampemu una chjama à a mubilizazioni, par chì u pòpulu corsu è i nosci pulìtichi, di tutti i tindenzi, s’assucèssini à i nosci rivindicazioni.
Hè a ghjuvantù di Còrsica, sottu à a banniera di u Cullittivu « PARLEMU CORSU ! » chì chjama à tutti pà una mubilizazioni.
À TRUVACCI TANDU
SÀPATU U 23 DI MARZU
DAVANTI À A PRIFITTURA
IN AIACCIU
PAR CHÌ U CORSU
SIGHI UBLIGATORIU
À A PRÙSSIMA RIINTRATA !
























